Nu vor mai exista capsuni si va curge mult sange

Miliarde de Euro sau Dolari vor fi investiţi în criza economică mondială. Vom culege fructe dulci sau valuri nesfârşite de sânge?

Deja din secolul 7 înainte de Cristos, iunie este luna minunatelor căpşuni dulci şi zemoase, iar poetul roman Ovidiu descrie, în legătură cu aceste fructe, era de aur, fără legi, fără pedepse. Pace totală între oameni, lipsă de griji şi de vinovăţie, primăvară veşnică şi viaţă în libertate.

Cât de departe suntem de aceasta. Căpşunile există încă, dar socialismul real este terminat, dar şi capitalismul real şi-a dat sufletul.

Ce urmează? Dacă şomajul înghite societăţile, dacă nu-ţi pot permite nici măcar o căşună, cine va mai crede în continuitatea societăţii noastre. Criza este un vulcan pe plan mondial, erupţiile politice, pe care le vom mai trăi depăşesc criza economică mondială din anii 30. Vom duce dorul căpşunilor.

Data de 15 septembrie 2008, când s-a prăbuşit banca Lehmann a schimbat istoria mai mult decât 11. septembrie 2001, când teroriştii au pătruns cu avioanele în turnurile lui World Trade Center, ca într-un castron cu căpşuni moi ca untul.

Chiar dacă nu suntem la Ziua de Apoi (poate nici nu este chiar atât de îndepărtată), dar părţi ale acestei lui vor apune. Şi nu numai din cauza catastrofei ecologice. Noi oamenii avem o memorie incredibil de scurtă. Şi nu suntem în stare să învăţăm nimic din istorie.

Teologii pieţii cu fl aşnetele lor de psalmi şi promisiuni copilăreşti cred, că într-un fel, totul se va regla. Trebuie doar să crezi şi să speri. Iar speranţa moare ultima. Cai verzi pe pereţi… cu căpşuni. Sunt orbiţi, ignoranţi.

40% din populaţia globului nu vede nici măcar o căpşună, trăieşte din 1 dolar pe zi. Iar acum avem, spune New York Times, o criză mult mai dramatică decât marea recesiune, care n-a putut fi lichidată decât prin războiul mondial. Deci singura soluţie pentru noi este un nou război mondial? Adevărul este că nici un guvern nu ştie are de făcut. Alţii vorbesc despre revoluţii sociale, care vor anula şi democraţiile.

Experienţa istorică arată că îndreptăm spre o tragedie. Nu vom mai recolta căpşuni, ci va curge sânge, mult sânge. Suferinţele oamenilor vor fi nemăsurate. Totul poate fi citit în Apocalipsă. Şi va exista un război mondial între SUA şi China.

În secolul al 20-lea, mai mulţi oameni decât oricând înainte, au fost ucişi în războaie sau de către dictatori demenţi. Tortura a fost practicată mai mult decât oricând, în închisorile româneşti chiar până azi.Capitalismul este construit pe rapacitate. Economia de piaţă nu este morală. Fiecare caută să fi e în avantaj, altfel cade la fund. Socialismul este construit pe dispreţul faţă de om. Cel care nu-şi cedează identitatea colectivului, este exclus, eliminat.

Ce-i de făcut pentru supravieţuirea omenirii? Ce-i de făcut împotriva întunericului? Nimeni nu ştie, fi indcă nici odată n-a mai existat o asemenea criză. În orice caz şi ca totdeauna, avem nevoie de o schimbare radicală a mentalităţii. Omul are aptitudinile pentru bine şi pentru rău. Acum mă reped mai întâi la un castron mare cu căpşuni roşii, dulci şi zemoase şi visez la o epocă de aur. Visaţi şi voi cu mine.